Personalitati locale – Comuna Ghelari

Personalitati locale – Comuna Ghelari

... oameni care, nascuti sau, pur si simplu, traitori pe tarâmuri ghelarene, au lasat urme sau amintiri de nesters în viata localnicilor sau, unii dintre ei, chiar în a natiunii.
... oameni,in cinstea carora ghelarenii au ridicat un monument, (in comuna).

Parintele Nerva Florea – preot cu un har deosebit, este ctitorul bisericii monumentale din centrul comunei. Datorita dimensiunilor si, mai ales, frumusetii ei, a fost supranumita „Catedrala padurenilor”. 34 de ani i-au trebuit parintelui ca sa o ridice, înfruntând greutatile, saracia, dar si prigoana autoritatilor comuniste, care l-au arestat de nu mai putin de 12 ori. În 1927, pe când era student la Facultatea de Teologie din Sibiu, a avut o revelatie: un glas îi cerea ca, acolo unde se va duce sa slujeasca, ca preot, sa ridice o biserica mareata. A venit la Ghelari în 1938 si un an mai târziu a sfintit piatra de temelie a noii biserici. A slujit pentru prima oara în ea în noiembrie 1973. A înaltat biserici si în împrejurimi, la Plop ,Poienita Voinii si Ruda. A murit în 1990 si padurenii, pentru care a devenit o legenda, l-au înmormântat în „Catedrala” lor.

Iosif Florea („Domnul Florea”) – maistrul-sef al minei, la începutul secolului XX si unul din cei mai devotati obstei dintre toti locuitorii pe care i-a avut Ghelariul vreodata. Era, poate, cel mai respectat om din sat. A propus si a condus realizarea a numeroase obiective: scoala, spitalul, baia comunala, alimentarea cu apa, înfiintarea grupului de pompieri, a corului si a fanfarei. S-a dus el însusi la Sibiu, ca sa gaseasca un dirijor pentru fanfara, care trebuia reorganizata, dupa 1 decembrie 1918.

Iohan Hunter (Hunter baci) – de loc din Sibiu, a reorganizat fanfara din Ghelari, dupa modelul fanfarelor militare. A instruit si a format muzicieni, selectati dintre tinerii Ghelariului. S-a îndragostit de satul care l-a adoptat si nu a mai plecat niciodata din el. Aici îsi doarme si somnul de veci.
Iosif Mersici – a preluat conducerea fanfarei de la Iohan Hunter si a activat în cadrul ei 47 de ani, din care 35 ca dirijor. A format în sat o adevarata scoala de muzica, cu câte 15 – 20 de cursanti în fiecare an. A compus pentru fanfara piese care sunt cântate si astazi. Din 1965 s-a dedicat lucrului cu copiii, înfiintând si conducând si o fanfara de elevi. A organizat si a condus, în 1942 – 1943, pelerinajul fanfarei si al corului din Ghelari prin tara, ca sa strânga bani pentru construirea bisericii.

Toma Ioan Precup – a preluat, în 1965, de la Iosif Mersici, conducerea fanfarei de adulti, pe care a facut-o cunoscuta în toata tara, obtinând numeroase premii si titluri de laureat la concursuri si festivaluri.

Preot paroh Gheorghe Ungur – un mare patriot, a avut un rol important, prin predicile si cuvântarile lui, la întarirea spiritului national al ghelarenilor, înainte de Unirea de la Alba Iulia. De loc din Cincis, a venit în Ghelari în 1875, iar în 1907 a înfiintat corul barbatesc, „primul cor organizat cu respectarea regulilor culturale pe trei sectiuni vocale”. A deschis, astfel, o traditie care avea sa dureze aproape un secol. Corul din Ghelari a ajuns, la un moment dat, celebru în toata tara.

Nicolae Solomon – primul învatator român de la Ghelari. Nascut în 1897, la Pianul de Jos (Alba), a fost numit, la 1 octombrie 1918, director al celor doua scoli primare din Ghelari si al Scolii de adulti. Era singurul învatator din sat, cei maghiari plecând dupa 1 Decembrie 1918. I-a învatat, deopotriva, pe copiii si pe adultii din Ghelari, în primul rând istoria si geografia României. A pregatit delegatii care au participat la Marea Unire. A înfiintat formatia de dansuri, învatându-i pe copii jocurile ardelenesti, inclusiv cele padurenesti. El însusi era vataful Caluserilor. A condus scolile din Ghelari timp de 17 ani, pâna în 1935.

Zamfir Constantin – învatator, a preluat conducerea scolilor, de la Nicolae Solomon, în 1936 si a detinut-o pâna în 1965. A înfiintat, în 1962, Liceul de cultura generala cu profil real si a ridicat o cladire noua, în care functioneaza si astazi.A venit în Ghelari în 1930 si s-a casatorit cu o localnica, învatatoarea Ninus Toma, fiica unui maistru miner.
Ioan Malea Olar (al lui Bij) - economist si scriitor, a fost primul ghelarean care a dedicat o carte, „Oameni din lumea satului meu”, celor în mijlocul carora a crescut. A trait ultima parte a vietii si a murit la Cluj – Napoca.

Gostian Iosif Fleoac – inginer, a fost primul care si-a propus sa scrie si sa publice o „Monografie a comunei Ghelari”. A adunat un volum impresionant de date, dar boala l-a rapus înainte de a-si vedea visul împlinit. Ultima lui dorinta a fost sa fie înmormântat în cimitirul din satul natal.
Ioan Alic (al lui Nica) – primar al Ghelariului în anii 20, a refuzat sa se alinieze vreunei politici de partid. S-a dedicat trup si suflet Unirii. A cutreierat întregul tinut al padurenilor, vorbind, la întruniri populare, pe întelesul tuturor, despre importanta istorica a alipirii Ardealului la România. A reusit sa strânga 677 de adeziuni si a fost Împuternicit al Tinutului Padurenilor sa voteze la Marea Adunare Nationala de la Alba Iulia. A dus cu el, acolo, peste 50 de ghelareni.

Aron Popa (al lui Budileanu) – primul ghelarean care a urcat cele mai înalte trepte în învatamântul universitar. Absolvent al Facultatii de Mine si Metalurgie din Bucuresti, a îndeplinit timp de 14 ani functia de Rector al Institutului de Mine din Petrosani.

Aurel Alicu (al lui Dochia) – economist de marca, absolvent al Academiei Comerciale Bucuresti, a fost primul ghelarean proprietar al unei publicatii. Ziarul „Dacia”, care avea o orientare social – democrata, a aparut la Bucuresti în perioada 1933 – 1938, avându-i colaboratori, printre altii, pe Miron Constantinescu si Silviu Brucan.

Cristina Miclea (casatorita Moraru) – si-a dedicat întreaga viata copiilor din Ghelari, unde a activat ca învatatoare pâna la pensionare. Câteva zeci de ani a fost solista celebrului cor din Ghelari.

Aron Vlad (al lui Lechi) – fost Plutonier Major instructor la Scoala de Ofiteri de Rezerva de la Lipova, supravietuitor al sângeroaselor lupte de la Paulis, din toamna anului 1944, în care si-au pierdut viata aproape toti elevii Scolii. Dar contraofensiva germana a fost respinsa. Aron Vlad era comandant de pluton.

Toma Iancu – profesor, director al Scolii generale (1974 – 1980) si al liceului (1989 – 1998). I se datoreaza reînfiintarea, în 1989, a liceului, la început cu profil mecanic si minier, iar mai apoi cu profil de matematica – fizica. Cu o straduinta exemplara, a batut drumurile Bucurestiului de nenumarate ori, pâna când a reusit sa obtina toate aprobarile necesare.

Simion Lucaciu – pictor,nascut la Govajdie. Mare iubitor de plaiurile natale. Dovada stau multe dintre picturile sale,printre care: Chermeza la Ghelar,Tarani din Alun,Cap de Padureanca .( Adaugat recent in lista personalitatilor )
Sursa :Conducerea Primariei Comunei Ghelari